Mama

 

Ești mică și mama e centrul universului tău. E totul. Unde e mama ești și tu, ce face mama faci și tu, vrei să fii ca ea. Devii adolescentă și deja lucrurile nu mai stau cum stăteau. Te enervează, ți se pare că nu face lucrurile cum le vrei tu, lucrurile pe care le vrei tu. Nu îți mai convine nimic, uiți să îi spui cât o apreciezi, cât de multe îi datorezi pentru toate eforturile pe care le-a  făcut pentru tine, pentru faptul că te-a crescut și te-a făcut omul care ești azi. Uiți și ți se pare că vei deveni slabă dacă recunoști asta. Dacă recunoști că o iubești. Dacă îi mulțumești pentru tot ce a făcut pentru tine.

Apoi crești și devii femeie. Ai plecat de acasă, ai plecat de la mama și e bine, dar îți dai seama după o perioadă de timp, că mama e mama. Când oamenii te dezamăgesc, mama e acolo. Când relațiile eșuează, o vrei pe mama să te mângăie pe păr cum făcea când erai mică și nu puteai adormi. Când lumea ta se rupe în două, vrei la mama să o lipească ea. De parcă mama e un super erou, dar pentru tine chiar este. Mama e acolo indiferent câți oameni te lasă și te părăsesc. Mama e acolo la orice oră.  Mama te ascultă și își face timp pentru tine chiar și când nu are. Mama te iubește necondiționat și nu îți cere nimic. Ea e totul. Ea e parte din inima ta și așa trebuie să rămână.

Îți mulțumesc pentru că ești lângă mine la fiecare pas, pentru dragostea pe care mi-o porți și pentru faptul că niciodată nu ești prea obosită pentru problemele mele. Mulțumesc că mă iubești și îi mulțumesc și lui Dumnezeu că sunt copilul tău.

 

Poveste trimisă de ~ Alecsandra

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.