Dialog imaginar

 

Bună seara, sunt eu…Ce mai faci?

(   – Îmi pare rău. N-am fost în stare să te iubesc. M-am speriat de tine, erai prea perfectă pentru mine… Mi-a fost frică de prea bine, de prea tine. Erai prea în mintea mea, aproape că îmi ajunsesei în colţurile cele mai întunecate şi mi-era teamă să nu mă afli, să nu mă pricepi. Ştiam că dacă te voi avea, lipsa ta m-ar fi dezechilibrat… Iartă-mă. Mi-am făcut curaj şi te-am părăsit din laşitate. Am ales alte căi, alte femei pe care le-am iubit fără să îmi fie teamă. Le-am iubit uşor pentru că pe ele le-am putut pricepe pe îndelete. Tu eşti o enigmă, o femeie pe care să o iubesc îmi trebuie curaj şi nebunie. Le-am iubit fără echivoc pentru că niciuna din ele n-a fost un pericol pentru mine. Tu m-ai fi putut ucide doar plecând. Pe ele le-am iubit uşor şi le-am uitat la fel de uşor. Pe tine nu te-am iubit şi nu te-am uitat.

   Niciuna n-are zâmbetul tău, aşa cum niciuna n-are nebunia ta. Niciuna n-are râsul tău, stângăcia ta… Niciuna nu e tu. Pe ele le-am iubit în felul lor, pe tine nu te-aş putea iubi altfel decât în felul meu. Şi să fii a mea mă sperie crunt. Pentru că ştiu că fiecare zi lângă tine e lupta mea cu mine pentru tine, să nu te pierd şi să te cuceresc în fiecare zi a vieţii mele. Mi-e frică de tine, de ce poţi să îmi faci în lipsa ta. Şi mi-e mai uşor să nu te iubesc…

…dar azi m-am întors. Să mă cerţi,să mă ierţi şi apoi să faci dragoste cu mine. Să mă iubeşti iar, plin de consecinţe.Să dezlănţuieşti dezastre în mine, să porneşti războaie şi să mă ucizi fără milă din nou, căci prima dată am murit când te-am părăsit. M-am întors să mă iubeşti tu pentru că eu nu am curaj să o fac. Mi-e frică de tine…)

 

-Bună seara! Sunt bine, mulţumesc. Tu?
(- Te-am prea iubit…Te-am aşteptat nopţi de-a rândul…Şi în fiecare zi te căutăm cu privirea printre străini…Mi-am pus zeci de întrebări la care căutam răspunsuri. Am rătăcit pe străzi, am plâns în neştire şi am făcut dragoste cu tine în gând. Te-am iubit în lipsă. Până azi. Azi te-aş putea iubi inconştient, dezlănţuit şi necontenit pe de-a-ntregul, dar mi-e frică…Mi-e frică de tine. Să nu mă omorî iarăşi, căci prima dată m-ai ucis când m-ai părăsit. Îmi pare rău, dar n-am curaj să te mai iubesc…)

-La fel şi eu. N-am mai vorbit de ceva vreme şi voiam să ştiu de tine.
(- Mi-e dor de noi…)

-Ah. E totul bine.
(- Şi mie…)

-Mă bucur că te-am auzit. Ai grijă de tine!
(- Lasă-mă pe mine să am grijă de tine o viaţă…)

-Şi tu la fel!
(-Te…….)
(-Şi eu, dragoste…)

 

Dialog trimis de ~ Flori Geanău

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.