Beethoven, scrisoare de dragoste…

“Îngerul meu, sufletul meu, eşti totul pentru mine,

Cu siguranţă ne vom vedea curând; dacă inimile noastre ar fi mereu împreună nu ar fi nevoie să-ţi spun nimic şi totuşi, inima mea e plină de atâtea lucruri să-ţi spun-ah-există momente când simt că nici cuvintele nu pot cuprinde totul-eşti şi vei rămâne unica mea comoară, a mea precum şi eu ţie.

Ah, oriunde mă aflu eşti mereu cu mine-

Oricât m-ai iubi, eu te iubesc şi mai mult-

Oh Dumnezeule-atât de departe şi totuşi atât de aproape !

Gândurile-mi zboară către tine, Iubirea mea Nemuritoare, acum şi apoi în bucurie, iar după aceea în tristeţe, aşteptând soarta să ne audă sau nu…nu pot trăi fără tine şi nimeni nu-mi va avea inima, niciodată, niciodată.

Pot trăi doar în întregime lângă tine sau deloc. Fii calmă, viaţa mea, întregul meu univers. Doar prin analiza calmă a existenţei noastre ne putem atinge scopul de a trăi împreună. Iubeşte-mă, nu desconsidera cea mai credincioasă inima, a iubitului tău.

Oh Dumnezeule, de ce trebuie să fim atât de departe unul de altul…iubeşte-mă azi, ieri…cu câte lacrimi tind către tine să fim împreună…tu..tu…viaţa mea..eşti totul pentru mine…

Mereu al tău

Mereu a mea

Mereu a noastră

Al tău pentru totdeauna Ludwig

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on LinkedInShare on Google+

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.