Emoții în doi – partea a II a

Îți scriu în timp ce dormi. Îți scriu cu grijă. Nu vreau să te trezesc nu ca să nu îți întrerupi somnul, ci ca să nu îmi întrerupi mie șirul de emoții ce mă învăluie când te privesc.

Sper ca această scrisoare să ajungă înaintea ta acasă. Să o găsești la ușă, să o deschizi și, citind-o, să (re)trăiești odată cu mine, doar câteva zile mai târziu, toata nebuniă de simțăminte ce mi-au traversat ființa în prima noastră călătorie împreună.

 

Nu am vrut să ascund nimic, nicio emoție, nicio tresărire, nicio idee prea zburdalnică. M-am lăsat în voia vântului ce ne adia pe amândoi. Așa cum tot el adie mireasma florilor primăvara. Și m-am simțit atât de ușoară, atât de senină!

 

Mi-ai parfumat zâmbetul cu fiecare privire, în fiecare zi, în fiecare noapte.

Mi-ai tatuat gândurile în culori.

Mi-ai mângâiat fricile și le-ai dat drumul să zboare.

Mi-ai dansat neîncrederea pe ritmuri de rock&roll.

Mi-ai ciufulit diminețile.

Mi-ai îmbătat simțurile și nevoile.

Mi-ai devenit dorința. Dorința aceea secretă, interzisă.

Mi-ai împlinit visul. Visul scris pe cer, cu stele.

Mi-ai povestit basmul. Dar nu basmul cu sfârșit fericit. Basmul cu acum fericit.

 

Nu mai zăbovesc asupra acestor rânduri. Te privesc și mă vreau cuibărită la pieptul tău. Mi-e dor de trupul tău adulmecându-mă. Vreau să mai simt ca să îți mai pot împărtăși.

 

Cu sete de mereu mai multă dragoste,

 

A ta

 

Vinovată de această poveste, Gabriela Obeada

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.